DUALITÁTE s.f. 1. Calitatea a ceea ce este dublu, care prezintă o natură dublă. 2. (Log.) Raport de opoziție între două funcții logice, astfel încât a doua poate fi obținută prin negarea simultană a valorii celei dintâi și a argumentelor ei. 3. Dualitatea puterii = situație politică instabilă și temporară, care se manifestă prin existența concomitentă a două puteri politice în stat, exprimând interese de clasă opuse sau interesele a două grupuri politice rivale din cadrul aceleiași clase. 4. (Mat.) Transformare prin care, într-un plan, unui punct îi corespunde o dreaptă și invers. [Cf. fr. dualité, lat. dualitas]. Vezi definitia »

RENÉTE s.n.pl. (și adj.) Soi de măr de origine olandeză, cu fruct de mărime mijlocie, conic, galben-limoniu, portocaliu pe partea expusă la soare și cu gust plăcut. [Sg. renet. / < fr. reinette, cf. germ. Renette]. Vezi definitia »

UBERTÁTE s. f. fertilitate, fecunditate; abundență. (< lat. ubertas) Vezi definitia »

TE v. te deum. [DEX'98] Vezi definitia »

CĂLĂRÉȘTE adv. (Rar) Călare. – Călare + suf. -ește. Vezi definitia »