INTELECTÍV, -Ă adj. de inteligență. (< fr. intellectif) Vezi definitia »

ORIENTATÍV, -Ă, orientativi, -e, adj. Care servește la orientare, care informează; informativ. [Pr.: -ri-en-] – Din orienta. Vezi definitia »

ABLATÍV, ablative, s. n. Caz al declinării care indică, în unele limbi, punctul de plecare, iar în limba latină și instrumentul, cauza etc. ♢ (În limba latină) Ablativ absolut = construcție cu rol de propoziție circumstanțială în care subiectul și numele predicativ se pun la ablativ. – Fr. ablatif (lat. lit. ablativus). Vezi definitia »

SUPRAACTÍV s. n. (fin.) sold disponibil înregistrat după plata creditorilor și restituirea aporturilor membrilor unei societăți în lichidare. (< supra¹- + activ) Vezi definitia »

FICTÍV, -Ă adj. Nereal, inexistent; plăsmuit, imaginar. ♦ Aparent; fals. [< fr. fictif]. Vezi definitia »