samovár (samováre), s. n. – Ceainic de metal. Rus. samovar (Cihac, II, 325), din sl. samo „același” și variti „a fierbe”, cf. ceh., slov. samovar, pol. samowar, ngr. σαμοβάρι. Vezi definitia »

AUXILIÁR, -Ă, auxiliari, -e, adj., s. n. 1. Adj., s. n. (Element) care ajută la ceva, care se află pe plan secundar față de ceva principal; (element) ajutător. ♦ (Parte de vorbire) care exprimă raporturi între cuvinte; (verb) care ajută la formarea timpurilor și a modurilor compuse. 2. Adj. (Mat.) Cu ajutorul căruia se poate rezolva mai ușor o problemă. [Pr.: a-u-gzi-li-ar] – Din fr. auxiliaire, lat. auxiliaris. Vezi definitia »

v-ar pr. + vb. aux. (v-ar vedea) Vezi definitia »

ISOBÁR, -Ă adj., s.f. v. izobar. Vezi definitia »

valvár adj. m., pl. valvári; f. valváră, pl. valváre Vezi definitia »