brind (brínduri), s. n. – Toast, închinare. Fr. brinde. Este cuvînt folosit numai de Alecsandri, în urma contactelor sale cu poeții provensali, și în versurile adresate acestora. Fără circulație. Vezi definitia »

NORMÁND, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Normandia. ◊ (s. n.) dialect dintr-un grup de dialecte din nordul Franței, vorbit în Normandia. (< fr. normand) Vezi definitia »

Având în vedere interesul pe care societatea d-voastră l-a manifestat pentru realizarea Vezi definitia »

nemulțumínd, -ă, adj. (înv.) care e nemulțumit. Vezi definitia »

ȘTRAND, ștranduri, s. n. Teren (cu nisip) situat în apropierea unei ape sau prevăzut cu bazin cu apă, amenajat special pentru a putea fi folosit, în timpul verii, pentru plajă, baie sau pentru sporturi nautice. – Din germ. Strand. Vezi definitia »