proforá (-ále), s. f. – Pronunțare, dicțiune. Ngr. προφορά (Gáldi 238). Sec. XVIII, înv. – Der. profori, vb. (a pronunța), din ngr. προφέρω. Vezi definitia »

AUGURÁ vb. I. tr. (Italienism) A prevesti, a prezice. ♦ A ura. [< it. augurare, cf. fr. augurer]. Vezi definitia »

AUTOADMINISTRÁ vb. I. refl. A se (a-și) administra prin mijloace proprii. [P.i. -rez. / < auto¹- + administra]. Vezi definitia »

REMUNERÁ, remunerez, vb. I. Tranz. A retribui, a plăti. – Din fr. rémunerér, lat. remunerare. Vezi definitia »

GOFRÁ, gofrez, vb. I. Tranz. A imprima rânduri de cute paralele (și ondulate) pe o țesătură, pe o tablă, pe o hârtie etc. ♦ A aplica pe o țesătură un desen imprimat în relief. – Din fr. gaufrer. Vezi definitia »