GIRATÓRIU, -IE, giratorii, adj. (Despre o mișcare) De rotație, circular. ◊ Sens giratoriu = sens de circulație la o intersecție, într-o piață etc., potrivit căruia un vehicul este obligat să facă o rotație de la dreapta la stânga. – Din fr. giratoire. Vezi definitia »

DÚBIU s. n. îndoială, neîncredere; nesiguranță. (< lat. dubium) Vezi definitia »

bíu s. m. – Abundență, belșug. – Var. biv. Mag. bő(v). Înv. (sec. XVII), azi înlocuit de belșug (‹ bivșug). – Der. bios, adj. (abundent, copios); biușag, s. n. (abundență), din mag. bővseg (Lőwe 41; Gáldi, Dict., 85); ambele înv. Cf. belșug. Vezi definitia »

interviu, interviuri s. n. (intl.) declarație dată la poliție, la procuratură sau în fața instanței de judecată. Vezi definitia »

CÁDMIU s.n. Metal moale, de culoare albă-argintie, care se aseamănă cu zincul. [Pron. -miu, var. cadmium s.n. / < fr. cadmium]. Vezi definitia »