ANAPÉST, anapești, s. m. (În versificația greco-latină) Unitate metrică formată din două silabe scurte urmate de una lungă; (în metrica modernă) unitate metrică alcătuită din două silabe neaccentuate urmate de una accentuată. – Din fr. anapeste, lat. anapaestus. Vezi definitia »

CRITICÍST, -Ă, criticiști, -ste, s. m. și f. Adept al criticismului. ♦ (Adjectival) Idei criticiste. – Din germ. Kritizist (după criticism). Vezi definitia »

PSIHOLINGVÍST, -Ă, psiholingviști, -ste, s. m. și f. Specialist în psiholingvistică. – Din fr. psycholinguiste, engl. psycholinguist. Vezi definitia »

–PLAST Element secund de compunere savantă cu semnificația „modelat”, „format”, „contrafăcut”. [< fr. -plaste, cf. gr. plastos]. Vezi definitia »

anticríst s. m. – Nume dat de creștini principiului răului, Satanei și ereticilor. – Var. antihrist. – Antihîrț, s. m. (fam., pungaș, golan; se folosește drept calificativ pe jumătate ironic, pe jumătate depreciativ, dar totdeauna cu o nuanță de afecțiune sau familiaritate). Sl. anŭtichristŭ, din ngr. ἀντίχριστος. Forma cu c este neol. Var. fam. este o modificare expresivă, ca hîrța-pîrța. Vezi definitia »