IZOTÓP s. m. atom (sau nucleu) care are același număr atomic cu altul, dar un număr de masă diferit. ♦ ~ radioactiv = izotop al unui element chimic care are proprietăți radioactive; radioizotop. (< fr. isotope) Vezi definitia »

OMOTÓP, -Ă adj. Care prezintă omotopie. [Var. (după alte surse homotop. / < fr. homotope]. Vezi definitia »

ANOMALOSCÓP s. n. aparat pentru măsurarea defectelor de sensibilitate cromatică. (< engl. anomaloscope) Vezi definitia »

HELIOTRÓP, (1, 2) heliotrope, s. n., (3) heliotropi, s. m. 1. S. n. Materie colorantă folosită la vopsitul bumbacului. 2. S. n. Varietate de calcedonie, de culoare verde-închis sau roșie cu pete galbene strălucitoare, folosită ca piatră semiprețioasă din care se fac obiecte ornamentale. 3. S. m. Numele unei plante aromatice, cu frunze ovale, cu flori de culoare albă sau albastru-deschis, întrebuințate în industria parfumului (Heliotropium europaeum). ♦ Ulei eteric extras din planta de mai sus. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliotrope. Vezi definitia »

DIPLOSCÓP s. n. aparat pentru examinarea și tratarea strabismului. (< fr. diploscope) Vezi definitia »