culátă (culáte), s. f. – Partea dinapoi a țevii unei arme de foc. It. culatta (sec. XIX). Vezi definitia »

LACÉRNĂ s.f. Manta largă deschisă, pe care romanii o purtau peste togă și care se prindea cu o agrafă la gât. [< lat. lacerna, cf. fr. lacerne]. Vezi definitia »

DESCENDÉNȚĂ, descendențe, s. f. 1. Înrudire în linie coborâtoare; filiație. 2. (Cu sens colectiv) Posteritate, urmași. – Din fr. descendance. Vezi definitia »

METALOGRAVÚRĂ, (2) metalogravuri, s. f. 1. Procedeu de gravare cu dalta a clișeelor metalice, folosit la imprimarea timbrelor, bancnotelor, acțiunilor etc. 2. Clișeu metalic gravat prin procedeul de mai sus. – Din fr. métallogravure. Vezi definitia »

RIZODÉRMĂ, rizoderme, s. f. Epidermă a rădăcinii formată dintr-un singur strat de celule, din care iau naștere perii absorbanți. – Din fr. rhizoderme. Vezi definitia »