BASMÁ, basmale, s. f. 1. Bucată de pânză sau de mătase (colorată), care se întrebuințează de femei pentru a-și înveli capul sau spre a lega și a duce în ea ceva. ◊ Expr. A scoate (pe cineva) basma curată = a scăpa (pe cineva) de o învinuire. A ieși (sau a scăpa) basma curată = a scăpa cu bine dintr-o încurcătură. 2. (Reg.) Batistă. [Var.: (înv.) băsmá s. f.] – Tc. basma. Vezi definitia »

forma de nesupunere,de refuz temporar de a executa comenzile invatate la dresaj.retivitatea poate fi activa(refuzul efectuarii comenzilor cu agresivitate) sau pasiva Vezi definitia »

RECOMPRIMÁ vb. I. tr. A aplica operația de recomprimare. [P.i. recomprim. / cf. fr. recomprimer, it. ricomprimere]. Vezi definitia »

SÍGMA s. m. inv. a optsprezecea literă a alfabetului grecesc, corespunzând sunetului s. (< fr. sigma) Vezi definitia »

ATACAMA 1. Puna de ~, deșert în N statului Chile, la 3.200 m alt. medie, între Cordiliera Coastelor și Anzii Centrali, de-a lungul Oc. Pacific, între 22º și 27 º lat. S, pe c. 1.000 km lungime. Unul dintre cele mai aride pustiuri de pe Pămînt (precipitații sub 50 mm/an). Zăcăminte de salpetru, aur, argint, borax, cupru. 2. Fosă oceanică în Oc. Pacific, în lungul coastei chiliene. Lungime: c. 1.500 km Ad. max.: 8.050 m (măsurată în 1957). Vezi definitia »