TREMATÓDE s.n.pl. Clasă de viermi paraziți, lați, prevăzuți cu o ventuză cu care se fixează pe alte animale sau pe plante; (la sg.) vierme din această clasă. [Sg. trematod. / < fr. trématodes, cf. gr. trema – orificiu, eidos – formă]. Vezi definitia »

REÍDE s. f. pl. familie de păsări reiforme: nanduul. (< lat. rheidae) Vezi definitia »

APÍDE s.f.pl. Familie de insecte himenoptere, din care fac parte albinele și bondarii; (la sg.) insectă din această familie. [Sg. apidă. / < fr. apidés, cf. lat. apis mellifica – albină]. Vezi definitia »

gîde (gîzi), s. m. – 1. Călău. – 2. Tiran. – 3. (Arg.) Judecător. Sl. (bg.) gidija „nebun, extravagant, temerar”, poate de origine orientală. Sec. XVII. Semantismul nu este foarte clar. După Cihac, II, 111, din ceh., pol. kat „călău”, ceea ce nu pare posibil. – Der. ghidan, s. m. (nume propriu de cîine), pentru a cărui variație vocalică cf. gîză-ghiză; ghidănac, s. n. (ciocan; ciomag); ghidălan, s. m. (vlăjgan); ghiduș, s. m. (caraghios, bufon), cu suf. -uș; ghidușesc, adj. (caraghios); ghidușie, s. f. (caraghioslîc). Ghiduș este considerat de Philippide, Principii, 64 și DAR ca der., de la ghidi; de Lacea, Dacor., III, 750 și la Scriban din mag. büdös „puturos”, de unde provine și săs. bidusch; și de Drăganu, Dacor., VI, 276-80, din mag. gidós „păstor de capre”, aluzie la un obicei popular de Crăciun. Nici una din aceste explicații nu ni se pare convingătoare. Vezi definitia »

MUGILÍDE s. n. pl. familie de pești teleosteeni marini fusiformi, care au solzi și pe cap: chefalul. (< fr. mugilidés) Vezi definitia »