RÁBIC-Ă adj. Privitor la rabie, de rabie. Vezi definitia »

a ieși în față expr. (deț.) 1. a accepta o provocare la bătaie. 2. a recunoaște o abatere. Vezi definitia »

CARAGÁȚĂ, caragațe, s. f. (Ornit.) Coțofană. ♦ Fig. (Fam.) Femeie vorbăreață. ♦ Expr. (Fam.) A face caragațe = a face glume (pe socoteala cuiva); a umbla cu păcăleli. [Var.: garagáță s. f.] – Din ngr. karakáxa. Vezi definitia »

HECÁTOMBĂ s. f. 1. (ant.) sacrificiu religios de o sută de animale. ◊ sărbătoarea când se făceau asemenea sacrificii. 2. măcel, masacru; grămadă de cadavre. 3. (fig.) mare număr de respinși la un concurs, la un examen. (< fr. hécatombe) Vezi definitia »

hodârloágă s.f. (reg.) zeamă acră cu făină. Vezi definitia »