ETEROGÉN, -Ă adj. compus din elemente de natură, de origine diferită. (< fr. hétérogène) Vezi definitia »

TÉRMEN s.m. 1. Cuvânt, vorbă expresie; exprimare. 2. Fiecare dintre elementele unei comparații. 3. (Mat.) Fiecare dintre monoamele unui polinom. 4. Fiecare dintre cele trei elemente constitutive ale unui silogism. ♦ Elementele unui enunț sau sistem logic. 5. (Fiz.) Termen spectral = mărime proporțională cu energia oricăreia dintre stările în care se poate afla un atom. [Var. termin s.m. / < lat. terminus, cf. fr. terme]. Vezi definitia »

GRÁBEN s. n. compartiment al scoarței terestre scufundat, mărginit de falii. (< germ. Graben, fr. graben) Vezi definitia »

spleen /splin/ s.n. Plictiseală, dezgust față de orice. (< engl., fr. spleen) Vezi definitia »

DURAMÉN s.n. Partea centrală a trunchiului unui arbore, de culoare mai închisă și de densitate mai mare decât alburnul. [< lat. , fr. duramen]. Vezi definitia »