MÂNJEÁLĂ, mânjeli, s. f. 1. Faptul de a (se) mânji. 2. Murdărie. 3. (Reg.) Amestec de lut și de baligă, cu care se ung casele țărănești de lemn înainte de a se tencui și vărui. 4. Un fel de pastă făcută din sămânță de in sau din tărâțe, cu care se unge urzeala de cânepă ca să nu se rupă firele la țesut. – Mânji + suf. -eală. Vezi definitia »

CUPÓLĂ s.f. 1. Construcție executată din zidărie, din metal etc. asemănătoare bolții; boltă. 2. Structură anatomică în formă de boltă. ♦ Parte boltită a unui aparat. [< it. cupola, fr. coupole]. Vezi definitia »

SEMICOÁRDĂ s. f. (geom.) jumătate de coardă. (< semi- + coardă) Vezi definitia »

păpușoáică, păpușoáice, s.f. (reg.) 1. păpușă mare, păpușoaie. 2. plantă erbacee din familia gramineelor cu spiculețe roșcate; costrei. Vezi definitia »

TROPĂÍTĂ s. f., prin analogie cu celelalte dansuri. v. TROPĂITA. s. f. sg. art. Numele unui dans popular românesc. [DEX '98] Vezi definitia »