CONGLUTINÁȚIE s.f. Conglutinare. [Gen. -iei, var. conglutinațiune s.f. / cf. fr. conglutination, lat. conglutinatio]. Vezi definitia »

ECOENCEFALOGRAFÍE, ecoencefalografii, s. f. (Med.) Metodă de investigare a integrității sistemului nervos central prin folosirea ultrasunetelor. [Pr.: -co-en-] – Din fr. écho-encéphalographie. Vezi definitia »

ACROMELALGÍE s. f. afecțiune prin dureri paroxistice ale extremităților. (< fr. acromélalgie) Vezi definitia »

MALACÍE s.f. (Med.) 1. Pierdere a consistenței, ramolire a unui organ sau țesut; ramolisment. 2. Dorință patologică de a ingera alimente picante. [Gen. -iei. / < fr. malacie, cf. gr. malakia – înmuiere]. Vezi definitia »

COXOPATÍE s.f. Denumire generică dată bolilor șoldului. [Gen. -iei. / < fr. coxopathie]. Vezi definitia »