Definita cuvantului bon
BON, bonuri, s. n. 1. Bilet provizoriu pe baza căruia se eliberează o marfă, un bun etc. 2. Hârtie de valoare emisă de stat sau de o instituție financiară recunoscută de stat. ◊ Bon de tezaur = obligație emisă de stat pentru sumele împrumutate pe termen scurt și pentru care statul plătește dobândă. – Din fr. bon.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bon
PAVILIÓN, pavilioane, s. n. (Auto.) Panoul rigid care realizează acoperișul unei caroserii auto. – Din fr. pavillon. Vezi definitia »
FAZOTRÓN, fazotroane, s. n. (Fiz.) Sincrociclotron. – Din fr., engl. phasotron, germ. Phasotron, rus. fazotron. Vezi definitia »
DIVIZIÓN s.n. Subunitate de artilerie sau de cavalerie cuprinzând mai multe baterii sau escadroane. ◊ Divizion de nave = unitate în forțele maritime militare, formată din mai multe nave de același tip. [Pron. -zi-on. / cf. fr. division, rus. divizion]. Vezi definitia »
CENTURIÓN s. m. ofițer comandant al unei centurii (1). (< fr. centurion, lat. centurio) Vezi definitia »
IERIHON (JERICHO, ARῙHᾹ), localitate situată pe dr. văii Iordanului (la 7 km V de aceasta), la 10 km de țărmul NV al Mării Moarte, la 250 m sub nivelul mării și la 23 km NE de Ierusalim; aflat sub autoritatea palestiniană (din 1994); c. 13 mii loc. Aici au fost descoperite vestigiile uneia dintre cele mai vechi așezări urbane din lume, datând din Neoliticul preceramic (milen. 7 î. Hr.). Potrivit „Vechiului Testament”, zidurile lui s-ar fi surpat la sunetul trâmbițelor războinicilor evrei, conduși de Iosua, care asediau orașul. Ruinele palatului arab construit de califul omeiad Hisham (724). Vezi definitia »