ZGÁIBĂ, zgáibe, s. f. ~ 4. (Cuvânt de ocară) Drac. (din lat. scăbĕre = a se scărpina, cf. alb. zgebë = râie, it. scabbia = râie; în privința formei, cf. habeat > aibă; etimonul lat. nu a fost acceptat din cauza dificultății semantice, dacă se pleacă de la sensul de râie propriu lui scabies; dar se poate presupune că etimonul lat. păstra de asemenea înțelesul său etimologic, de mâncărime, ceea ce provoacă scărpinatul, sens ce corespunde cuv. rom.) Vezi definitia »

OLANDÍNĂ s. f. țesătură de bumbac care imită olanda. (< olandă + -ină) Vezi definitia »

CONTRAREFÓRMĂ s. f. mișcare de opresiune sângeroasă întreprinsă în sec. XVI de biserica catolică împotriva Reformei. (< fr. contre-réforme) Vezi definitia »

SORBITÚRĂ, sorbituri, s. f. 1. Sorbire. ♦ Cantitate de lichid care se poate sorbi dintr-o dată; înghițitură, dușcă. 2. (Reg.) Mâncare lichidă; zeamă, supă, ciorbă. – Sorbi + suf. -tură. Vezi definitia »

TĂPĂLÁGĂ, tăpălăgi, s. f. (Reg.) 1. Încălțăminte mare și grosolană. ◊ Picior, mare, deformat. 2. Legătură înfășurată de hoți la picioarele vitelor furate, pentru ca pașii să nu lase urme. – Cf. magh. talpalló. Vezi definitia »