a sări din lovele expr. (adol.) a rămâne fără bani. Vezi definitia »

VÁLE, văi, s. f. 1. Depresiune, adâncitură de teren alungită, străbătută (permanent sau vremelnic) de o apă curgătoare; regiune de șes situată sub nivelul ținuturilor din jur (și udată de o apă curgătoare). ◊ (În limbajul biblic) Valea plângerii (sau a lacrimilor) = pământul (considerat ca loc al suferințelor și al durerii). ◊ Loc. adj. și adv. (De) mai la vale = (de) mai departe, care urmează, în continuare. ◊ Loc. adv. la vale = la coborâș; în jos; în josul apei. De vale = la capătul coborâșului, acolo unde începe valea; mai departe (în sensul coborârii). ◊ Expr. (Fam.) A-și lua valea = a pleca, a fugi (de undeva). ♦ (Fam.; cu valoare de interj.; art.) Pleacă! plecați (imediat)! 2. (Reg.) Apă curgătoare; albia unei ape curgătoare. – Lat. vallis. Vezi definitia »

Cale negativa de cunoatere a lui Dumnezeu. Functioneaza icercand sa depășească expunerea catafatică (cale pozitiva) printr-o serie de negații. Teologia apofatică, conștientă de incognoscibilitatea lui Dumnezeu și de imposibilitatea cuprinderii Sale conceptuale, încearcă să-L cunoască în ceea ce El nu este. Doi sunt teologii importanți ai veacului nostru care au tratat cu mai multă insistență problema raportului dintre catafatic și apofatic în cunoașterea lui Dumnezeu: Vladimir Lossky și Dumitru Stăniloae. (vezi si catafatică) Vezi definitia »

Bucale s. pr. București. Vezi definitia »

TROUVÁILLE s.n. v. truvai. Vezi definitia »