alișveríș (alișveríșuri), s. n. – Comerț, negoț. – Mr. alișeverișe, megl. alișvăroș. Tc. alișveriș, de la alis „dar” și veris „a lua” (Roesler 587; Șeineanu, II, 17; Lokotsch 63); cf. ngr. ἀλισβερίσι alb. ališveriš, bg. alăšveriš. Vezi definitia »

ZGRIPȚORÁȘ, zgripțorași, s. m. (Pop.) Diminutiv al lui zgripțor. ♦ Veche monedă austriacă valorând 10 creițari, care avea imprimată pe o parte stema cu acvila bicefală. [Var.: zgripsoráș s. m.] – Zgripțor + suf. -aș. Vezi definitia »

BULGĂRÁȘ, bulgărași, s. m. Diminutiv al lui bulgăre. Vezi definitia »

BULZÍȘ adv. (Reg.) Înghesuit unul lângă altul. – Bulz + suf. -iș. Vezi definitia »

oácheș (oácheșe), adj. – 1. (Oaie) cu părul din jurul ochilor mai închis decît pe restul trupului. – 2. Brunet. – Mr. oacliș. Din ochi cu suf. -eș, cf. frunteș, coarneș, gureș (Pușcariu 1217; Tiktin; Candrea). În Banat, Olt. și Munt. (ALR, II, 5). S-a încercat să se explice acest cuvînt prin bg. *vakleš (Pascu, II, 183) sau vaklŭ „brunet” (Scriban); sau printr-o rădăcină oc- care ar însemna „brunet”, cf. oacăr (Pascu, Beiträge, 35). Der. ocheșică, s. f. (brunețică; oaie brumărie); ocheșea, s. f. (plantă, Tageles patula). Din rom. trebuie să provină mag. basika (Drăganu, Dacor., VII, 199), slov. vakeša, pol. bakieska. Vezi definitia »