oprég (oprége), s. n. – Șorț, jupon, poale de costum popular. Sb. opreg (Tiktin; cf. Conev 84). În Banat și Olt. Vezi definitia »

OPRÉG, oprege, s. n. Fotă (având în partea de sus o platcă țesută, de care atârnă fire groase de lână în diferite culori). [Pl. și: opreguri] – Sb. opreg. Vezi definitia »

CORÉG s. m. (ant.) personaj care intona o arie improvizată în jurul unui altar. (< gr. khoregos) Vezi definitia »

STRATÉG s. m. 1. (în Grecia antică) general, comandant al unui polis; fiecare din cei 1⁰ magistrați supremi ai Atenei, aleși pe un an. 2. comandant de oști cunoscător al strategiei. 3. cel care conduce cu competență un oarecare număr de operații, care se descurcă cu abilitate în anumite situații politice. (< fr. stratège, lat. strategus, gr. strategos) Vezi definitia »

TALVÉG, talveguri, s. n. Linia care unește între ele punctele cele mai adânci ale albiei unei ape curgătoare sau ale unei văi uscate. – Din germ. Talweg, fr. thalweg. Vezi definitia »