HĂRTÁN, hărtane (hărtanuri), s. n. V. hartan. Vezi definitia »

ȚĂRCĂLÁN, țărcălanuri (țărcălane), s. n. (Reg.) 1. Unealtă asemănătoare cu compasul, întrebuințată mai ales în dulgherie. 2. Cerc luminos care se observă în jurul unui astru sau al unei alte surse de lumină. [Var.: țircălám s. n.] – Din magh. circalom. Vezi definitia »

izănbán s.m. (reg.) 1. cale ferată. 2. tren. Vezi definitia »

EUCLIDIÁN, -Ă, euclidieni, -e, adj. Referitor la geometria lui Euclid sau la principiile acesteia. [Pr.: e-u-cli-di-an] – Din fr. euclidien. Vezi definitia »

BIBÁN, bibani, s. m. Pește răpitor de apă dulce, cu laturile corpului acoperite cu dungi negre transversale, cu carnea albă, gustoasă; baboi, costraș. (Perca fluviatilis). – Din bg. biban. Vezi definitia »