LOISIR s.n. Paradoxal, timpul liber era numit în greacă schole. Tocmai pentru că dispuneau de timpul lor, tinerii greci din înalta societate ateniană puteau merge la scoală. Spre deosebire de lenevire, care desemnează absența unei ocupații, loisir-ul poate însemna, în societatea contemporană, supraabundența activităților, inclusiv a activităților captivante sau anevoioase. Mentalitatea modernă a transpus la timpul tradițional gratuit [?] al loisir-ului criteriile constringente [?] de organizare și de randament ale activităților productive. Una din cauzele acestui mimetism este faptul ca loisir-ul unora a devenit industrie pentru alții. Totuși, noile concepții ale folosirii timpului cadrelor din întreprinderi arată că influența nu este cu sens unic: că îl câștigi sau îl pierzi, a dispune de timpul tău este unul din criteriile reușitei. D. Hamehne (D. F.) Vezi definitia »

BOMBOMIR, bombomiruri, s.n. 1. cuvânt din rai, necunoscut până în 10 oct. 2009 – când Fratele Traian Bădărău l-a adus de acolo printr-un vis asociat cu o imagine și un sens gândit filosofic. Imaginea este un material de lumină foarte moale și pufos, cu perii scurți, în care calcă un picior grosolan de negru, strivindu-l. Sensul filosofic este o problemă subtilă duhovnicească în care se bagă un om grosolan, fără viață duhovnicească autentică și care are mare nevoie de rezolvarea ei, nu numai pentru satisfacerea curiozității ci mai ales pentru viața lăuntrică practică. Soluția însă vine prin smerenia întrebării duhovnicului după o rugăciune prealabilă – ca Dumnezeu să lumineze mintea lui. – Din rom. bombo- de la bomboană (adică foarte dulce, cu dulceața negrăită a raiului) și -mir (adică: are mireasma Duhului Sfânt). Vezi definitia »

șalvír (șalvíri), s. m. – (Mold.) Trișor. Rut. šaljvir, pol. szalbierz, rus. šalber (Cihac, II, 384; Tiktin), care pare să conducă la germ. Schembart. Vezi definitia »

ir (íruri), s. n. – Pomadă, unguent. Mag. ir (Cihac, II, 509; Gáldi 93). În Trans. și Mold. Vezi definitia »

SABÍR s.n. Limbă de circulație în bazinul mediteranean, compusă pe baza unui lexic italo-spaniol și cuvinte arabe. [< fr., it. sabir, cf. sp. saber – a ști]. Vezi definitia »