LÁBRUM s. n. 1. structură anatomică în formă de buză. ◊ buza superioară la insecte, la mamifere. 2. expansiune externă a marginii cochiliei gasteropodelor. (< lat. labrum) Vezi definitia »

hortúm, hortúmuri, s.n. (înv.) 1. trompă (de elefant), proboscidă. 2. furtun, tulumbă. Vezi definitia »

VADEMÉCUM s. n. Carte (ghid, manual, repertoriu etc.) pe care o poartă cineva cu sine ca să o consulte în diverse împrejurări. – Din lat. vade mecum, fr. vade-mecum. Vezi definitia »

BITÚM s. n. Produs solid, plastic, de culoare neagră, obținut prin oxidarea la cald a reziduurilor de petrol sau prin distilarea huilei. [Acc. și: bítum] – Din fr. bitume. Vezi definitia »

COLLIGÁTUM s.n. Scriere legată împreună cu altele în același volum. ♦ Volum care reunește mai multe lucrări diferite; colegat. [< lat. colligatum < colligare – a lega la un loc]. Vezi definitia »