PALÁDIU², paladii, s. n. Statuie a zeiței Pallas Atena, socotită în antichitate a fi ocrotitoarea cetăților. ♦ Fig. Ocrotire, apărare. – Din lat., fr. palladium. Vezi definitia »

PRÉMIU s. n. distincție, recompensă acordată cuiva pentru merite sau succese deosebite într-un domeniu de activitate. (< lat. praemium) Vezi definitia »

TRICLÍNIU, triclinii, s. n. (La romani) Încăpere a casei în care se mânca (și care cuprindea trei paturi așezate pe trei laturi ale mesei). ♦ (În bazilicile creștine) Sală anexă clădirii principale în care se primeau pelerinii sau se desfășurau diverse ceremonii. [Var.: triclínium s. n.] – Din lat. triclinium. Vezi definitia »

CLADOPÓDIU s. n. (bot.) suport, trunchi ramificat. (< lat. cladopodium, fr. cladopode) Vezi definitia »

EUFÓNIU, eufonii, s. n. Instrument muzical de alamă, folosit, de obicei, la acompaniament. [Pr.: e-u-] – Din it. eufonio. Vezi definitia »