OMONIMÍE s.f. Faptul sau însușirea de a fi omonim; situația în care se află două sau mai multe cuvinte omonime. [Gen. -iei, var. homonimie s.f. / cf. fr. homonymie]. Vezi definitia »

APNEUMÍE s. f. absența plămânilor, proprie amfibienilor tereștri cu respirație cutanată. (< fr. apneumie) Vezi definitia »

PONOSÉNIE s.f. Mustrare (Povesti nemuritoare, vol.9) Vezi definitia »

EXHIBÍȚIE s. f. 1. etalare, expunere ostentativă în public a ceva. 2. (pl.) jonglerii de circ. (< fr. exhibition, lat. exhibitio) Vezi definitia »

GLOBULINEMÍE s. f. prezența globulinei în sânge. (< fr. globulinémie) Vezi definitia »