ECTAZÍE¹ s. f. 1. (metr.) licență în folosirea unei silabe scurte cu valoare de silabă lungă. 2. dilatare artificială a unui organ cavitar, a unui conduct sau vas sangvin. (< fr. ectasie) Vezi definitia »

DISCÓRDIE s.f. Dezbinare, neînțelegere, dezacord; (p. ext.) vrajbă, ceartă. ◊ Mărul discordiei = subiect de ceartă. [Pron. -di-e, gen. -iei. / < lat., it. discordia, cf. fr. discorde]. Vezi definitia »

abatie s.f. (rar) manastire catolica cu proprietati si venituri condusa de un abate; staretie. [gen. -iei./ it. abbazia, cf. lat. abbatia] Vezi definitia »

LOMBOTOMÍE, lombotomii, s. f. (Med.) Incizie a peretelui lojii lombare. – Din fr. lombotomie. Vezi definitia »

OMENÍE s. f. Complex de calități alese, proprii unei persoane; purtare blândă, înțelegătoare; atitudine cuviincioasă, respectuoasă. ◊ Loc. adj. De omenie = bun, cumsecade; ospitalier; cinstit. ◊ Loc. adj. și adv. Fără (de) omenie = lipsit de onestitate; (în mod) inuman, (în mod) nemilos. Cu omenie = binevoitor, afabil, cu bunăvoință; (în mod) cinstit, corect. ◊ Expr. (Reg.) A învăța (pe cineva) omenie = a pedepsi sau a certa (pe cineva) pentru a cuminți. A ști (la) omenie sau a ști ce-i omenia = a se arăta blând și înțelegător (față de cineva). ♦ Reputație bună; renume, cinste. – Om + suf. -ie. Vezi definitia »