stănșín s.n. (înv.) orgie. Vezi definitia »

ALEXANDRÍN, -Ă adj. 1. Referitor la civilizația elenistică din Alexandria; (p. ext.) care ține de epoca elenistică. ◊ Școala alexandrină = numele mai multor școli filozofice de orientare mistică și eclectică din perioada elenismului târziu. 2. Vers alexandrin (și s.m.) = vers iambic de douăsprezece silabe, cu cezura după silaba a șasea; poezie alexandrină = poezie de tip rafinat, erudit și uneori ezoteric, proprie epocii alexandrine. [Pl. -ni, -ne. / cf. fr. alexandrin, cf. Alexandre le Grand – numele unui roman francez din sec. XII, unde a fost folosit acest vers prima dată]. Vezi definitia »

LONGILÍN adj. (despre indivizi) cu membre lungi și subțiri; leptozom. (< fr. longiligne) Vezi definitia »

PETITGRAIN s.n. Ulei obținut din părțile imature ale unor citrice (frunze, ramuri, fructe), în speță din crenguțe și frunze de Citrus Aurantium, din care se produce și neroli. Vezi definitia »

bogasin, bogasini s. m. om bogat. Vezi definitia »