pan (páni), s. m. – Nobil, magnat, domn (ca formulă de adresare). Pol. pan (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 205); titlu de reverență, înv. – Cf. moțpan. Vezi definitia »

SAMARINEÁN, -Ă s. m. și f. v. samaritean. Vezi definitia »

STATISTICIÁN, -Ă s. m. f. specialist în statistică. (< fr. statisticien) Vezi definitia »

castán (castáni), s. m. – Arbore cu fructe comestibile. – Mr. căstînu, megl. căstǫn. Lat. castaneus (sec. XIX). Formație neol. este evidentă în rom. (Densusianu, Rom., XXXIII, 276); mr. și megl. pot veni direct din lat. (Pascu, I, 61; Capidan, Megloromânii, 64). Cf. ngr. ϰάστανον, sl. kastanŭ, tc. kestane, alb. këstenë. Der. castană, s. f. (fructul castanului); castaniu, adj. (de culoarea castanei). Vezi definitia »

PERIMONTÁN, -Ă, perimontani, -e, adj. (Despre forme de relief, regiuni etc.) Situat în jurul munților, la poalele acestora. – Peri- + montan. Vezi definitia »