Definita cuvantului saturație
SATURÁȚIE s. f. 1. stare a unui sistem fizico-chimic sau tehnic pentru care anumite mărimi au atins valoarea maximă; stare a unei soluții care conține cea mai mare cantitate posibilă dintr-un corp dizolvat în ea. ◊ stare a unui compus care nu mai conține valențe libere. 2. (fig.) satisfacere maximă a cuiva; (p. ext.) îmbuibare; sațietate (2). ♦ până la ~ = atât cât poate suporta cineva. (< fr. saturation, lat. saturatio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu saturație
SPAGIRÍE s. f. nume dat de școala lui Paracelsus chimiei; alchimie. (< fr. spagirie) Vezi definitia »
EMIEDRÍE s.f. v. hemiedrie. Vezi definitia »
AUTORIZÁȚIE s. f. permisiune (dată de o autoritate); împuternicire. ◊ înscris care dovedește o împuternicire. (< fr. autorisation) Vezi definitia »
FANTAZÍE s. f. v. fantezie. Vezi definitia »
PROTOBIOLOGÍE s. f. Ramură a biologiei care studiază formele de viață mai mici decât bacteriile. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. protobiologie. Vezi definitia »