GHIONTÍT, ghiontituri, s. n. Faptul de a (se) ghionti. – V. ghionti. Vezi definitia »

JINTUÍT², -Ă, jintuiți, -te, adj. (Despre caș) Care este frământat și stors de zer. – V. jintui. Vezi definitia »

DĂSCĂLÍT, -Ă, dăscăliți, -te, adj. Învățat, povățuit, sfătuit; (despre animale) dresat. – V. dăscăli. Vezi definitia »

RETRIBUÍT, -Ă, retribuiți, -te, adj. (Despre oameni) Care primește o retribuție în schimbul muncii prestate; (despre o muncă prestată) pentru care se primește retribuție. – V. retribui. Vezi definitia »

BĂTĂTORÍT², -Ă, bătătoriți, -te, adj. 1. (Despre un teren) Care a devenit tare și neted; bătut², bătucit, tasat. 2. (Despre palme sau mâini) Cu bătături (2). – V. bătători. Vezi definitia »