ECVISETACÉE s. f. pl. familie de plante erbacee criptogame vasculare, cu frunze foarte mici, solzoase, și care se înmulțesc prin spori: equisetum. (< fr. équisétacées) Vezi definitia »

TIFACÉE s. f. pl. familie de plante monocotiledonate de pe marginea apelor: papura. (< fr. typhacées) Vezi definitia »

PIORÉE s. f. (Med.) Scurgere de puroi dintr-un focar infecțios. ◊ Pioree alveolară = paradentoză. [Pr.: pi-o-re-e] – Din fr. pyorhée. Vezi definitia »

TRANȘÉE s.f. Șanț de dimensiuni relativ mari, care folosește în război ca adăpost. ♦ Șanț, excavație, săpătură în pământ executată pentru lucrări tehnice. [Pron. -șe-e, var. tranșeu s.n. / < fr. tranchée]. Vezi definitia »

MEZOGLÉE, mezoglee, s. f. (Zool.) Strat intermediar gelatinos situat între straturile celulare externe și interne ale corpului spongierilor și celenteratelor. – Din fr. mésoglée. Vezi definitia »