CĂNÍȚĂ, cănițe, s. f. Diminutiv al lui cană². – Cană + suf. -iță. Vezi definitia »

LÍOTĂ, liote, s. f. (Pop. și fam.) Grămadă, mulțime (de ființe), gloată. – Din bg., scr. lihota. Vezi definitia »

VÉRVĂ s. f. însuflețire, bună dispoziție; aflux verbal. ♦ a fi în ~ = a fi însuflețit, avântat, volubil. (< fr. verve) Vezi definitia »

SOFÍTĂ, sofite, s. f. Lampă electrică cu incandescență în formă de tub, legată la circuitul electric prin ambele capete. [Var.: sufítă s. f.] – Din germ. Soffitten[lampe]. Vezi definitia »

PUFĂIÁLĂ, pufăieli, s. f. Pufăit; (concr.) fumul scos pe gură de un fumător. [Pr.: -fă-ia-] – Pufăi + suf. -eală. Vezi definitia »