STẤNGEN s. m. v. stânjen. Vezi definitia »

TRIGÉMEN I. adj. nerv ~ = a cincea pereche de nervi cranieni care asigură sensibilitatea feței și inervarea mușchilor maxilari inferiori. II. s. m. pl. tripleți. (< lat. trigeminus) Vezi definitia »

HIPNOGÉN, -Ă, hipnogeni, -e, adj., s. n. (Substanță, medicament) care provoacă somnul. – Din fr. hypnogène. Vezi definitia »

BADEN-BADEN [bá:dən bá:dən], oraș în SV Germaniei (Baden-Württemberg), în M-ții Pădurea Neagră; 49,3 mii loc. (1987). Izv. minerale termale. Stațiune balneară și turistică renumită. Școala de la ~, școală neokantiană care a elaborat, pornind de la „Critica rațiunii practice”, un punct de vedere normativist. Teza principală o constituie distincția dintre existență și valoare: valorile nu există, ci au valabilitate. Contribuții în special în elaborarea filozofiei istoriei și a filozofiei valorilor și culturii. Reprezentanți: W. Windelband, H. Rickert. Vezi definitia »

ZIMOGÉN, -Ă adj. (Biol.; despre bacterii) Care produce fermentație. // s.n. Forma inactivă a unei enzime. [< fr. zymogène, cf. gr. zyme – ferment, gennan – a produce]. Vezi definitia »