DISLÉXIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de dislexie. [< fr. dislexique]. Vezi definitia »

MALACOLÓGIC, -Ă, malacologici, -ce, adj. Referitor la moluște; de malacologie. – Din fr. malacologique. Vezi definitia »

METAFÍZIC, -Ă I. adj. referitor la metafizică. II. s. f. 1. parte a filozofiei idealiste, având ca obiect fenomenele care nu pot fi percepute prin simțuri, care depășesc cadrul experienței. 2. metodă de cunoaștere, opusă dialecticii, care consideră fenomenele izolate unele de altele și imuabile, concepe dezvoltarea ca un simplu proces de creștere și neagă contradicțiile interne ale fenomenelor. (< fr. métaphysique, /II/, lat. metaphysica, gr. metaphysiki, germ. Metaphysik) Vezi definitia »

ERMÉTIC, -Ă, ermetici, -ce, adj. (Adesea adverbial) 1. Care închide perfect sau care este perfect închis; care nu lasă să pătrundă sau să iasă nimic. 2. Fig. Greu de înțeles ◊ Poezie ermetică = poezie caracterizată prin ermetism. – Din fr. hermétique. Vezi definitia »

-PELÁGIC² elem. pelag(o)-. Vezi definitia »