Definita cuvantului sclerogen
SCLEROGÉN, -Ă adj. care determină producerea unui țesut scleros; (despre țesuturi vegetale) care produce lignină. (< fr. sclérogène)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu sclerogen
NOÁTEN, -Ă, noateni, -e, s. m. și f. 1. (Pop.) Miel sau mioară de la înțărcare până la doi ani. ◊ (Adjectival) Miel noaten. 2. (Reg.) Mânz a cărui limită de vârstă variază de la șase luni până la doi sau trei ani. 3. (Reg.) Lână (neagră) de miel sau de mioară tunsă în al doilea an. [Var.: noátin, -ă s. m. și f.] – Lat. annotinus, -a, -um „în vârstă de un an”. Vezi definitia »
VILBROCHÉN s. n. ax cotit care primește mișcarea rectilinie a pistoanelor unui motor și o transformă în mișcare de rotație; arbore cotit. (după fr. vilebrequin) Vezi definitia »
Gen de păsări acvatice, mai mari decât gâsca, cu pene albe sau (rar) negre, cu gâtul lung si arcuit; pasăre care face parte din acest gen. Vezi definitia »
SUTIÉN s. n. obiect de îmbrăcăminte femeiască ce susține sânii. (< fr. soutien/-gorge/) Vezi definitia »
Sanogen înseamnă „ceea ce promovează sănătatea”.
Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998
sanogenétic adj. m., pl. sanogenétici; f. sg. sanogenétică, pl. sanogenétice
Dicționar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internațional, 2002
sanogenéză s. f., g.-d. art. sanogenézei
Dicționar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internațional, 2002
SANOGENÉTIC, -Ă adj. Referitor la sanogeneză, care aparține sanogenezei. [Cf. fr. sanogénétique].
Dicționar de neologisme, Florin Marcu și Constant Maneca, Editura Academiei, București, 1986
SANOGENÉZĂ s. f. Ramură a medicinii care se ocupă cu asigurarea stării de sănătate a populației, studiind mediul social ca factor patologic, influența locuinței și a condițiilor de muncă, fenomenele de urbanizare, de poluare etc. [Cf. fr. sangenèse < lat. sanus – sănătos, gr. genesis – naștere].
Dicționar de neologisme, Florin Marcu și Constant Maneca, Editura Academiei, București, 1986
SANOGENÉTIC, -Ă adj. referitor la sanogeneză. (< fr. sanogénétique)
Marele dicționar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000
SANOGENÉZĂ s. f. ramură a medicinei care se ocupă cu asigurarea stării de sănătate a populației, studiind mediul social ca factor patologic, influența locuinței și a condițiilor de muncă. (< fr. sanogenèse)
Marele dicționar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000 Vezi definitia »