ABRÚPT, -Ă adj. 1. (Despre povârnișuri) Cu pantă foarte înclinată; accidentat, prăpăstios. 2. (Despre stil) Fără legătură; aspru; inegal. 3. (Bot.; despre un organ) Repent, târâtor. // s.n. (Geol.) Orizont (3) [în DN] dur de gresii și calcare, cu înclinare foarte mare, în regiunile cu climă aridă. [Cf. lat. abruptus, fr. abrupt]. Vezi definitia »

îndărăpt adj. (înv.) 1. întors, pe dos. 2. nedrept. Vezi definitia »

OVISCÁPT s.n. Ovipozitor. [< fr. oviscapte]. Vezi definitia »

TRANSÉPT s. n. 1. galerie transversală care separă corul de nava unei biserici, formând cu aceasta brațele crucii în plan orizontal. 2. încăpere care intersectează ortogonal o încăpere mai importantă. (< fr. transept) Vezi definitia »

supt pula Vezi definitia »