preamândríe, preamândríi, s.f. (înv.) putere de înțelegere profundă, înțelepciune deosebită; faptă, vorbă, manifestare plină de înțelepciune. Vezi definitia »

SUBSTRÚCȚIE s.f. (Liv.) Temelie, fundament. [< lat. substructio]. Vezi definitia »

PREMEDICÁȚIE s. f. administrare de medicamente înaintea unei intervenții chirurgicale pentru a calma teama bolnavului, a prepara acțiunea anestezicelor etc. (< fr. prémédication) Vezi definitia »

EPIGENÍE s. f. proces de depunere a mineralelor după formarea rocilor în care sunt depozitate. (< fr. épigénie) Vezi definitia »

pomóșnie, pomóșnii, s.f. (reg.; la car și căruță) platforma de jos a acestora, alcătuită din scânduri; pod, pomostină. Vezi definitia »