ONOMASIOLOGÍE s. f. Ramură a lingvisticii care studiază mijloacele folosite de una sau de mai multe limbi pentru a exprima o anumită noțiune. [Pr.: -si-o-] – Din germ. Onomasiologie. Vezi definitia »

CHERATOPLASTÍE s. f. grefă a corneei. (< fr. kératoplastie) Vezi definitia »

IZOLÁȚIE s. f. strat izolant între două medii sau sisteme fizice. (< fr. isolation) Vezi definitia »

AUXOLOGÍE s. f. studiu științific al creșterii și dezvoltării organismelor. (< it. auxologia) Vezi definitia »

vătúie (pop.) s. f., art. vătúia, g.-d. art. vătúiei; pl. vătúie / vătúi, art. vătúiele / vătúile Vezi definitia »