Definita cuvantului seibel
SEIBEL ZÁI-BĂL/ s. n. varietate de struguri hibrizi, cu bobul rotund, mare, de culoare vineție sau neagră; zaibăr. ◊ vin din acești struguri. (< fr. seibel)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu seibel
GLOCKENSPIEL s. n. Instrument de percuție alcătuit din lame metalice așezate pe un suport, care, lovite cu ciocănele de lemn, scot sunete asemănătoare cu clinchetul de clopoțel; joc de clopoței. [Pr.: glócănșpil] – Cuv. germ. Vezi definitia »
mastél, mastéle, s.n. (reg.) ciubăr. Vezi definitia »
FIRICÉL, firicele, s. n. Diminutiv al lui fir; firișor, firuț. – Fir + suf. -icel. Vezi definitia »
SARCOCÉL, sarcocele, s. n. (Med.) Tumoare dură a testiculelor. – Din fr. sarcocèle. Vezi definitia »
TEL- v. tele-. Vezi definitia »