DERÍVĂ, derive, s. f. 1. Unghiul dintre direcția de deplasare dorită a unui avion sau a unei nave și direcția reală de deplasare determinată de vânt (la avioane) sau de curenții maritimi (la nave). ◊ Expr. A merge (sau a fi) în derivă = a pluti în voia vântului și a valurilor. (Rar) A fi la deriva unei puteri = a fi dependent de..., a fi la cheremul... 2. (Tehn.) Abatere într-un singur sens a valorii unei mărimi față de valoarea inițială. 3. Unghi format de planul de tragere cu planul de ochire, servind la tragerile indirecte. 4. Partea fixă a ampenajului vertical al unui avion, al unui planor etc. – Din fr. dérive. Vezi definitia »

SCLERÍTĂ s. f. inflamație a scleroticii; sclerotită. (< fr. sclérite) Vezi definitia »

BUTÁRGĂ s.f. Fel de mâncare făcută din icre de chefal presate, sărate și uscate la soare sau afumate. [< fr. boutargue]. Vezi definitia »

mână spartă expr. om risipitor. Vezi definitia »

AVIFÁUNĂ s.f. (Biol.) Lumea păsărilor. [Cf. germ. Avifauna]. Vezi definitia »