oculá, oculéz, vb. I (reg.) a altoi. Vezi definitia »

TARLÁ, tarlale, s. f. 1. Suprafață de teren agricol mărginită de patru drumuri care se întretaie (făcând parte din teritoriul unei comune); solă; cultura de pe o astfel de suprafață. 2. (Rar) Drum sau teren îngust care desparte semănăturile; hotar. – Din tc. tarla. Vezi definitia »

RINCONÉLA s.f. (Zool.) Gen de brahiopode marine fosile din era secundară. [< fr. rhynchonelle]. Vezi definitia »

PUMNALÁ vb. I. tr. (Rar) A înjunghia. [Cf. it. pugnalare]. Vezi definitia »

VIOLÁ vb. tr. 1. a încălca, a nesocoti o lege, un angajament, un drept. 2. (jur.) a pătrunde cu forța; a deschide prin abuz. 3. a silui, a necinsti (o fată, o femeie). ◊ a profana. 4. (fig.) a ~ conștiința = a impune prin forță unele idei. (< fr. violer, lat. violare) Vezi definitia »