ACIPENSERICULTÚRĂ s. f. Ramură a pisciculturii care se ocupă cu cultura sturionilor. – Acipenserid + cultură. Vezi definitia »

díblă (díble), s. f. – Vioară. – Var. diplă. Sb., slov. dipla „fluier” (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Tiktin; Candrea), din ngr. δίπλα (Vasmer, Gr., 53); cf. germ. Diple. După Graur 150, din țig. dibla. – Der. diblar, s. m. (violonist); diblaș, s. m. (violonist). Vezi definitia »

ROSĂTÚRĂ, rosături, s. f. 1. Rană superficială provenită dintr-o frecătură, dintr-o roadere; eroziune. 2. Loc ros, tocit, găurit. [Var.: rozătúră s. f.] – Ros + suf. -ătură. Vezi definitia »

CARTOLÍNĂ s. f. carte poștală ilustrată. (< it. cartolina) Vezi definitia »

PÓRTĂ, porte, adj. (Anat.; în sintagma) Venă portă = venă care colectează sângele încărcat cu substanțe nutritive de la organele digestive și îl transportă la ficat. – Din fr. porte. Vezi definitia »