BULIBÁȘĂ, bulibași, s. m. Conducător al unei cete de țigani. – Din bulucbașă. Vezi definitia »

PRĂSTĂVÁLĂ s. f. (Reg., în expr.) De-a prăstăvala = rostogolindu-se peste cap; de-a berbeleacul. – Postverbal al lui prăstăvăli. Vezi definitia »

TÍJĂ s.f. 1. Parte a plantelor erbacee care crește de la rădăcină în sus; tulpină, pai. 2. (Tehn.) Piesă de forma unei bare, care suportă solicitări numai în lungul axei sale. [< fr. tige]. Vezi definitia »

potrásă, potráse, s.f. (reg.) femeie bețivă și stricată. Vezi definitia »

BUTÁRGĂ s. f. mâncare din icre de chefal presate, sărate și uscate sau afumate. (< fr. boutargue) Vezi definitia »