DOLIHOCOLÓN s.n. (Med.) Alungirea anormală a colonului. [< fr. dolichocôlon, cf. gr. dolichos – alungit, kolon – intestin gros]. Vezi definitia »

SINCRÓN, -Ă adj. Sincronic (1). [< fr. synchrone]. Vezi definitia »

vitión (-oánă), adj. – Slab, descărnat. Mag. hitvány (Cihac, II, 539). În Mold. – Der. vitioni, vb. refl. (a subția, a slăbi); vitionime, s. f. (slăbiciune). Vezi definitia »

ODEÓN, odeoane, s. n. Tip de edificiu specific antichității greco-romane, destinat manifestărilor culturale. [Pr.: -de-on] – Din fr. odéon. Vezi definitia »

ENCOMIÓN s.n. (Liv.) 1. Gen al poeziei lirice din Grecia antică folosit pentru exaltarea meritelor cuiva; elogiu. [Pron. -mi-on, var. encomiu s.n. / < it. encomio, cf. gr. enkomion – discurs]. Vezi definitia »