ANAPLASTÍE s.f. (Med.) Operație chirurgicală făcută cu scopul de a reda forma normală a unui organ mutilat. [Gen. -iei. / < fr. anaplastie, cf. gr. ana – din nou, plassein – a forma]. Vezi definitia »

LARINGOTOMÍE s. f. deschidere chirurgicală a laringelui. (< fr. laryngotomie) Vezi definitia »

HIDROGRAFÍE s. f. 1. ramură a hidrologiei care studiază hidrosfera sau o parte a ei. 2. totalitatea apelor unei regiuni. 3. topografie marină. ◊ totalitatea hărților care reprezintă o mare sau un ocean. (< fr. hydrographie) Vezi definitia »

HEMOFILÍE s.f. Predispoziție ereditară la hemoragii, datorită insuficientei puteri de coagulare a sângelui. [Gen. -iei. / < fr. hémophilie, cf. gr. haima – sânge, philos – prieten]. Vezi definitia »

ROTOTRANSLÁȚIE s.f. (Fiz.) Mișcare complexă a unui corp, constând din rotația sa în jurul unei axe și din translația în jurul acelei axe. [< fr. rototranslation]. Vezi definitia »