ZENÍT s. n. Punct de intersecție al verticalei locului cu sfera cerească, situat deasupra capului observatorului și opus nadirului. ♦ Fig. Culme, apogeu, înălțime. – Fr. zénith. Vezi definitia »

pâșít, -ă, adj. (reg.) mocăit. Vezi definitia »

GRATUÍT, -Ă adj. 1. dat pe nimic, fără plată. 2. (fig.) fără temei, inutil. (< fr. gratuit, lat. gratuitus) Vezi definitia »

PÍNXIT s. n. formulă săpată pe o placă de gravură alături de numele pictorului după care gravorul și-a făcut lucrarea. (< lat. pinxit, a pictat) Vezi definitia »

nedieresít, -ă, adj. (înv.) indivizibil. Vezi definitia »