cheafír s.n., adj. (înv.) necredincios (față de islam); ghiaur. Vezi definitia »

NAZÍR s.m. Curtea regală a Persiei. ♦ Șef al unui departament bizantin. [Var. (după alte surse) nazâr. / < fr. nazir]. Vezi definitia »

mumbașír (mumbașíri), s. m. – Agent de poliție, comisar. – Var. bumbașir. Tc. (arab.) mübașir (Șeineanu, III, 85). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

LAMPROFÍR s. n. rocă eruptivă cu structură porfirică, bogată în fier și magneziu. (< fr. lamprophyre) Vezi definitia »

OTUZBÍR s. n. (Înv.) 1. Joc de cărți în care cel ce totalizează treizeci și unu de puncte câștigă partida. 2. (În expr.) Cu otuzbirul = cu forța, forțat; cu asprime. – Din tc. otuzbir. Vezi definitia »