TEREZÍE, terezii, s. f. Instrument de cântărit format dintr-o pârghie mobilă cu două brațe egale, la capetele cărora atârnă câte un taler (pentru obiecte și greutăți); p. restr. taler de balanță. – Din tc. terazi. Vezi definitia »

LEXICOLOGÍE s. f. ramură a lingvisticii care studiază sistemul lexical al unei limbi. (< fr. lexicologie) Vezi definitia »

zărăfíe (înv.) s. f., art. zărăfía, g.-d. art. zărăfíei; (localuri) pl. zărắfii, art. zărăfíile Vezi definitia »

FULÍE, fulii, s.f. Roată care folosește, ca element antrenat sau de antrenare, într-un mecanism de transmitere prin curea. – Cf. fr. poulie. Vezi definitia »

ENOTERAPÍE s. f. utilizarea vinului în scop terapeutic. (< it. enoterapia) Vezi definitia »