Definita cuvantului servitute
SERVITÚTE s. f. 1. stare de dependență, de supunere; servitudine. ◊ obligație, constrângere. 2. (jur.) sarcină care grevează asupra unui bun imobiliar, izvorând din situația naturală a bunului sau dintr-o convenție. (< lat. servitus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu servitute
ANTARCTIDA-este zona de sol de la polul sud acoperita de gheata si zapada Vezi definitia »
ANTENÁTE s.f.pl. Subîncrengătură cuprinzând animale prevăzute cu antene (crustacee, miriapode și insecte); (la sg.) animal din această subîncrengătură. [Sg. antenată (după unele surse antenat s.n. / < germ. Antennaten]. Vezi definitia »
PERVERSITÁTE s. f. 1. tendință patologică de a săvârși acte imorale agresive. ◊ corupție, depravare; imoralitate; perversiune. 2. înclinație spre rău. (< fr. perversité, lat. perversitas) Vezi definitia »
COMPACTIBILITÁTE s. f. Proprietatea de a putea fi compactat. – Din fr. compactibilité. Vezi definitia »
PÁȘTE2 s. n. v. paști. Vezi definitia »