ORTOPNÉE s.f. (Med.) Dispnee în care bolnavul nu poate respira decât în picioare, în poziție dreaptă. [< fr. orthopnée, cf. gr. orthos – drept, pnoia – respirație]. Vezi definitia »

TRAHÉE s.f. 1. Tub format din inele cartilaginoase, care leagă laringele de bronhii și prin care circulă aerul necesar respirației. 2. Fiecare dintre tubulețele subțiri care formează aparatul respirator al insectelor. 3. Vas prin care circulă seva la plantele lemnoase. // (Și în forma tracheo-, traheo-, pron. -he-o-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) trahee (1)”, „al traheii (1)”. [Pron. -he-e. / cf. fr. trachée, gr. tracheia]. Vezi definitia »

BOVEE [bɔvi:], Eugen Cleveland (1915-2005), protozoolog american. Prof. univ. la Houston. Contribuții în elucidarea efectelor temperaturii asupra ratei mortalității protozoarelor, a ratei creșterii crustaceelor, în fiziologia și biomecanica mișcării protoplasmei, locomoția microorganismelor ș.a. Vezi definitia »

MORACÉE s.f.pl. (Bot.) Familie de plante apetale din regiunile calde, cuprinzând dudul, smochinul etc.; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. [< fr. moracées]. Vezi definitia »

FEOFICÉE s.f.pl. (Bot.) Clasă de alge marine care conțin clorofilă și un pigment brun; (la sg.) algă din această clasă. [Pron. fe-o-fi-ce-e, sg. invar. / < fr. phéophycées]. Vezi definitia »